Virusul hepatitei C (HCV), membru al familiei Flaviviridae, se transmite in principal pe cale parenterala, frecventa infectiei HCV fiind mare la pacientii cu transplant de organe sau transfuzii de sange, la persoanele cu abuz intravenos de droguri si la cei cu dializa renala2;6.

Infectiile acute sunt in generale usoare sau asimptomatice, dar progresia catre hepatita cronica se inregistreaza in 60-90% din cazuri.

Protocolul de tratament al hepatitei cronice HCV include asocierea unui preparat de interferon pegylat cu ribavirina, cuantificarea ARN-VHC fiind utila pentru stabilirea viremiei bazale si monitorizarea incarcaturii virale in timpul tratamentului, avand rol in evaluarea eficientei terapiei si identificarea pacientilor care nu vor beneficia probabil de continuarea tratamentului

ARN-HCV nedetectabil; limita de detectie a metodei in domeniul de linearitate este de 45 UI/mL; sensibilitatea analitica: 15 UI/mL. Un rezultat «nedetectabil» semnifica faptul ca este vorba fie de o viremie foarte scazuta (sub limita de cuantificare), fie de o viremie absenta.

Heparina inhiba PCR-ul, de aceea aceasta nu trebuie folosita ca anticoagulant

Real-time PCR (TaqMan): reactie de polimerizare in lant cu detectie in timp real a produsului PCR  acumulat, prin masurarea fluorescentei emise.

Specimen recoltat – sange venos6.

Recipient de recoltare - vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant6.

Cantitate recoltata - cat permite vacuumul6.

Cauze de respingere a probei - folosirea heparinei ca anticoagulant6.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa plasma in maxim 1 zi de la recoltare prin centrifugare la 800-1600 x g timp de 20 de minute la temperatura camerei, apoi se transfera intr-o eprubeta de polipropilen (sunt necesari min. 2mL de plasma)4

Stabilitate proba - plasma separata poate fi pastrata timp de 72 de ore la temperatura camerei, 7 zile la 2-8°C sau cel putin 6 saptamani congelata la  -80°C. Probele pot fi congelate/decongelate de maximum cinci ori fara pierderea ARN-ului HCV.

Riscurile efectuarii acestui test sunt minimine si totusi pacientul poate lesina sau ameti in momentul introducerii acului in vena. De asemenea, locul in care a fost introdus acul poate sangera ambundent iar ulterior se poate forma o acumulare de sange, un hematom, care va rezulta intr-o vanataie. Persoanele care sunt constiente ca sufera de o afectiune care impiedica coagularea normala a sangelui trebuie sa-l informeze pe medic pentru a evita eventuale complicatii.