Recuperare parolă   Nu aveţi cont? Cont nou   Cum Comand   Contact
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Stuctura Inimii
Prima pagină » Articolele PCFarm.ro » Aparatul cardio-vascular » Stuctura Inimii

Stuctura Inimii


  Secţiunea: Aparatul cardio-vascular

Inima este un organ cavitar musculos , cu o structura caracteristica potrivit functiilor pe care le îndeplineste .

Cavitatile inimii

Inima are patru cavitati : doua atrii si doua ventricule .

Peretele transversal desparte atriile pe ventricule si se numeste septul atrioventricular . El are doua parti

• una dreapta – pentru inima dreapta ;

• una stânga – pentru inima stânga .

Peretele longitudinal are doua parti :

• una care desparte atriile – sept interatrial .

• alta care desparte ventriculele – sept interventricular

Cele patru cavitati ale inimii prezinta caractere diferite . Ventriculele sunt cele doua cavitati care se afla spre vârful inimii : ventriculul drept si ventriculul stâng , despartite prin septul interventricular care neavând nici un orificiu face ca acestea sa nu comunice între ele .

Ventriculele sunt cavitati cu forma piramidala , având bazele catre atrii si vârfurile spre vârful inimii .

Bazele ventriculare sunt determinate de septul atrioventricular . Pe acest perete se gasesc orificiile atrioventriculare prin care fiecare ventricul comunica cu atriul corespunzator si orificiile arteriale pentru cele doua artere ce pornesc din ventricule .

La toate aceste orificii se gasesc niste formatiuni membranoase numite valvule , iar pe peretii ventriculelor se gasesc niste ridicaturi musculare conice – muschii papilari .

Ventriculul stâng (Vs) se caracterizeaza prin aceea ca peretele sau extrem reprezinta partea cea mai îngrosata a peretelui inimii . La baza ventriculului stâng formata din septul atrioventricular stâng , se gasesc :

• orificiul atrioventricular stâng ;

• orificiul arterei aorte .

Orificiul atrioventricular stâng – face legatura dintre atriul stâng si ventriculul stâng . În jurul acestui orificiu exista un inel fibros .

În parte dinspre ventricul a acestui orificiu se gaseste valvula atrioventriculara stânga sau valvula bicuspida (valvula mitrala) .

Valvula are forma unei pâlnii cu vârful în jos si este formata din doua valve : interna si externa numite euspide .

Aceasta valvula dirijeaza circulatia sângelui în inima stânga , permitând trecerea sângelui numai din atriu în ventricul si împiedicând circulatia în sens invers .

Orificiul arterei aorte sau orificiul aortic – se afla anterior fata de orificiul atrioventricular prevazut cu un inel fibros .

La nivelul orificiului aortic se gasesc trei pliuri membranoase doua orientate anterior si unul posterior – care au forma de cuiburi de rândunica numite valvule sigmoide sau valvule semilunare .

În mijlocul marginii libere a fiecarei valvule se gaseste o mica umflatura – nodul Arantius .

În peretele arterei la nivelul valvulelor sigmoidiene anterioare se afla – orificiile de origine ale arterelor coronare (d-s) .

Valvulele sigmoide au rolul de a permite trecerea sângelui din ventricul în aorta si de a împiedica trecerea acestuia în sens invers .

Vârful ventriculului stâng corespunde vârfului inimii .

Ventriculul drept (Vd) se deosebeste de cel stâng prin faptul ca are o forma piramidala mai pronuntata , iar peretele extern este mai subtire .

Pe septul atrioventricular drept care formeaza baza acestui ventricul se gasesc :

• orificiul atrioventricular drept

• orificiul arterei pulmonare

Orificiul atrioventricular drept asigura comunicare între atriul drept ;i ventriculul drept . Este situat în acelasi plan cu orificiul atrioventricular stâng .

Are un inel fibros si este prevazut cu o valvula – valvusa atrioventriculara dreapta formata din trei valve (cuspide) (valvula tricuspida) :

• anterioara ;

• posterioara ;

• interna sau septala .

Membranele valvulei tricuspide sunt mai subtiri decât ale valvulei mitrale si sunt legate prin fibre tendinoase cu cei trei muschi papilari din acest ventricul .

Are acelasi rol ca si valvula bicuspida si anume de a dirija circulatia sângelui în partea dreapta a inimii , numai din atriu în ventricul si împiedicând-o în sens invers .

Orificiul arterei pulmonare este asezata mai sus si mai înainte decât orificiul arterei aorte .El face comunicare între ventriculul drept si si artera pulmonara . Este prevazut cu trei valvule sigmoide care au aceleasi caractere cu cele ale aortei , nodulii acestor valvule se numesc nodulii Morgagni cu rol de dirijare a circulatiei sângelui din ventricul în aorta pulmonara si opunându-se trecerii în sens invers .

Atriile

• Sunt cavitati aproximativ cubice si se gasesc asezate la baza inimii .

• Peretiilor sunt mai subtiri decât cei ai ventriculelor .

• Au mai multe orificii .

• Au capacitatea mai mica decât a ventriculelor .

• Lipsa muschilor papilari .

Atriul stâng (As) . Peretele sau inferior este format din septul atrioventricular stâng . Pe el se gaseste orificiul atrioventricular stâng . Pe peretele lateral porneste auriculul (urechiuse) stâng ce înconjoara anterior si la stânga trunchiului arterei pulmonare .

Atriul drept (Ad) are forma cubica mai pronuntata , peretii lui fiind bine delimitati .

Pe peretele superior se gaseste orificiul venei cave superioare iar pe peretele inferior – orificiul venei cave inferioare care este prevazut cu o valva semilunara – valvula Eustachio .

Peretele posterior este prezentat de septul interatrial pe care se gaseste fosa ovala . Peretele intern format din septul atrioventricular drept si pe el se gaseste :

• orificiul atrioventricular drept ;

• orificiul auriculului (urechiuse) drept .

La nivelul unirii peretelui intern cu cel posterior se afla orificiul sinusului coronar .

Valvulele atrioventriculare (bicuspida si tricuspida) împreuna cu valvulele semilunare de la originea arterei aorte si arterei pulmonare , alcatuiesc aparatul valvular al inimii si reprezinta formatiuni ale endocardului .

Pericardul

Inima este învelita într-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de pericard .

El înveleste si baza vaselor mari de la baza inimii .

Pericardul este format din doua parti : una fibroasa si alta seroasa .

Pericardul fibros se prezinta ca un sac , cu peretele format dintr-o membrana conjunctiv-fibroasa care contine numeroase fibre elastice . El are forma unui container , cu baza fixata pe centrul tendinos al diafragmului .

Pericardul seros captuseste pericardul fibros si fiind o seroasa , este format dintr-o foita viscerala si una parietala .

Foita viscerala-epicard – este intim legata de peretele musculos al inimii , fiind considerata ca a treia tunica a acesteia . Este formata dintr-un strat de celule cubice care se sprijina pe un strat de tesut conjunctiv , cu fibre elastice , vase sanguine si fibre nervoase .

Foita – parietala se gaseste în raport cu pericardul fibros de care adera intim . Si foita parietala este formata tot dintr-un strat de celule cubice si dintr-un tesut conjunctiv care se leaga de pericardul fibros . Cele doua foite ale pericardului seros se continua una cu alta în regiunea în regiunea bazei inimii , unde formeaza sinusul pericardic transvers si sinusul pericardic oblic .

Între foitele pericardului seros exista o cavitate virtuala numita cavitate pericardica . Foitele pericardice sunt umezite de lichidul pericardic , care usureaza lunecarea acestora în timpul miscarii inimii .

Endocardul

Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii si este continuarea endoteliului vaselor mari care vin sau pleaca de la inima .

El se prezinta ca o membrana foarte neteda si transparenta formata dintr-un strat de celule epiteliale , spre interior si o patura de tesut conjunctiv elastic , asezata spre interior si o patura de tesut conjunctiv elastic , asezata spre miocard .

În patura conjunctiva , imediat spre entoteliu , se gasesc terminatii ale nervilor senzitivi si vase limfatice ; lipsesc vasele sanguine în endocard si miocard .

Miocardul

Miocardul sau peretele muscular al inimii este partea cea mai groasa a peretelui cardic si este format din tesut muscular . În structura sa distingem doua varietati de tesut muscular :tesutul cardiac si tesutul nodal .

Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului . El este format din fibre striate cardiace si alcatuieste asa zisul miocard adult . În atrii fibrele sunt dispuse circular iar în ventricule sunt dispuse oblic-spiralat , spre vârful inimii , formând vârtejul inimii . Nu exista continuitate între miocardul atriilor si cel al ventriculelor , separatia fiind facuta printr-o patura conjunctivo – fibroasa .

Tesutul nodal este denumit si miocardul embrionar sau aparatul de conducere al inimii . Este format din fibre musculare cu multa sarcoplasma ti care se acumuleaza glicogen , dar cu putine miofibrile , care sunt dispuse în toate sensurile . Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli . În inima adulta exista doi noduli : sinoatrial si atrioventricular .

• Nodul sinoatrial sau nodulul Keith–Flach se gaseste asezat în peretele atriului drept , între deschiderile celor doua vene cave ;

• Nodulul atrioventricular sau nodulul Aschoff–Tawara se afla asezat în partea inferioara si posterioara a septului inter–atrial . Între el si nodul sinoatrial nu existanici o legatura directa , anatomica .

Din nodulul atrioventricular porneste în jos un muschi de fibre nodale , fasciculul His , care trece prin septul interventricular si în partea anterioara a acestuia se divide formând doua ramuri care merg : una în ventriculul drept si cealalta în ventriculul stâng . la vârful ventriculelor cele doua ramuri se ramifica mult si se restrâng pe fata interna a peretilor ventriculari formând o retea de fibre nodale reteaua Purkinje .

Sistemul de conducere al inimii este singura parte din miocard care prin fascicolul His , face legatura dintre atrii si ventricule .

Tesutul nodal are rol în elaborarea si transmiterea excitatiei la miocardului adult , asigura automatismul inimii .



Sfatul farmacistului Sfatul farmacistului
            Produse recomandate


            Alte articole Aparatul cardio-vascular
HEMOROIZII
Hemoroizii sunt vene dureroase, umflate, aflate în partea de jos a rectului sau anusului.
PALPITATIILE
Palpitatiile sunt batai de inima neregulate (sau aritmii)cauzate de boala coronariana, dezechilibre electolitice, modificari la nivelul muschiului car
CARDIOPATIA ISCHEMICA
Cardiopatia ischemica descrie imposibilitatea inimii de a pompa suficient sange in corp din cauza ingustarii arterelor coronare (care asigura necesaru
Vascularizarea Inimii
Inima primeste sângele nutritiv prin doua artere coronare : artera coronara stânga si artera coronara dreapta.
Varicele
Varicele sunt dilatari permanente, neregulate, ale venelor superficiale ale gambei.
Tromboflebita
Pentru varice si tromboflebita se fac diferite bai pentru picioare.
Tratamentul HTA
Obiectivele tratamentului sunt precise: 1. Reducerea valorilor TA catre limite normale 2. Reducerea morbiditatii si mortalitatii asociate HTA , in
Stuctura Inimii
Inima este un organ cavitar musculos , cu o structura caracteristica potrivit functiilor pe care le îndeplineste .
Reglarea sistemului circulator
Activitatea cardiovasculara trebuie adaptata permanent pentru a corespunde necesitatilor variabile de irigatie a întregului organism sau a diverselor
Pulsul Arterial
Dilatarea aortei la originea sa , cu cresterea presiunii datorita sângelui expulzat de ventricul , cuprinde sub forma unei vibratii care se propaga de
Hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala reprezinta principala cauza de mortalitate in tarile dezvoltate.
Hemoroizii
Hemoroizi sunt dilatatiile venelor situate la nivelul canalului anal si rectului inferior, pachete hemoroidale ce pot atinge dimensiuni suparatoare si
Bolile arterelor coronare
Prin boli coronariene se inteleg tulburarile produse de modificari functionale sau organice ale arterelor coronare. Din cauza frecventei si a gravitat
Boala Raynaud
Boala Raynaud este o tulburare paroxistica a circulatiei periferice, localizata, de obi­cei, la nivelul membrelor toracice, caracterizata prin apariti
Ateroscleroza
Ateroscleroza, ingustarea vaselor sangvine, este cauza atacurilor cardiace, infarcturilor si accidentelor vasculare cerebrale.

Toate articolele din secţiunea Aparatul cardio-vascular


Atenţionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.
Produse recomandate
Oferte şi Reduceri

Sfatul farmacistului
Sfatul farmcistului alcool
alcool

va rog sa imi spuneti daca picaturile antialcool se pot pune in cafea ... Buna ziua! In cafea nu este indicat sa le adaugati, pentru ca li se v ...

Sfatul farmcistului Rugaminte!
Rugaminte!

Buna ziua! As dori sa aflu daca langa baraka se poate lua si supliment ... Buna ziua! Da, se poate face asocierea, pastrand un interval de minim ...

Sfatul farmcistului administrare 5 HTP Secom
administrare 5 HTP Secom

Buna ziua, Am luat 5 HTP de la Secom 6 luni, am facut pauza 2 saptama ... Buna ziua! Mai asteptati inca 2 saptamani, apoi reluati administrarea ...

Sfatul farmcistului Doza depășită de sirop
Doza depășită de sirop

Bună, Buna ziua, Am un baietel de 2 aniďż˝accidental i-am dat o doza m ... Buna ziua! Adresati-va serviciului de urgenta cel mai apropiat de dom ...

Sfatul farmcistului Ulei de peste si gelatina femosun
Ulei de peste si gelatina femosun

Buna ziua nu ati raspuns nici acuma ce fel de peste se foloseste in vi ... Buna ziua! Gelatina este de origine animala, in principal provenind d ...

Sfatul farmcistului Baraka 100mg
Baraka 100mg

Pot manca bomboane cu alcool in timp ce iau Baraka 100mg? ... Buna ziua! Da, puteti consuma cantitati reduse de alcool in asociere ...